Îmi pun tot mai des această întrebare tot mai des în ultima vreme. Aceasta deși până acum câțiva ani răspunsul mi se părea foarte clar. Fără nici o îndoială, îmi spuneam, scopul luptei anti-fumat este reducerea numărului de fumători prin orice mijloace posibile. Nici un efort nu este prea mic, nici o idee de respins, atât vreme cât ne poate ajuta să limităm un obicei care creează atât de multe probleme de sănătate publică.
Din păcate însă, constat că m-am înșelat. Cel puțin în România, prioritatea de bază a luptei anti-fumat nu pare a fi reducerea numărului de fumători. Aceasta este singura explicație pe car eo pot găsi pentru ignorarea sistematică a unui dintre modalitățile de renunțare la fumat cu cel mai mare potențial, și anume țigările electronice. În timp ce alte țări, cu rate ale fumatului mult sub România, precum Anglia sau Franța, includ vapingul în politicilor de combatere a tabacului, în România situația stă exact invers.
În mare parte, motivul este legat de ”blocarea în proiect”. Fără nici o îndoială, instituțiile din România realizează că politicile actuale din domeniu nu mai oferă rezultate. Nu ar avea cum să fie altfel, în condițiile în care numărul de fumători idn România a crescut permanent în ultimii ani, cu mult peste media europeană. O contribuție importantă la acest capitol au avut și ONG-urile anti-fumat, care brusc și dintr-odată au uitat de fumat, și au început să disemineze știri anti-vaping, în majoritate false. Minciunile anti-vaping au devenit într-atât de mult o modă, încât și instituții serioase, precum Organizația Mondială a Sănătății au lansat fake-news-uri pe această temă, prompt combătute de diverși fact-check-eri: https://www.dailymail.co.uk/health/article-13288589/world-health-organization-slammed-twitter-fake-news-vaping.html.
Efectul acestei ofensive împotriva vaping-ului poate fi însă unul dezastruos. Cum mulți utilizatori sau fumători care vor să renunțe aud diverse știri care fac parte din această campanie de discreditare a vaping-ului, prima lor reacție este să renunțe la vaping și să se întoarcă la fumat. Din păcate, dacă nu se va schimba ceva în domeniu, creșterea numărului de fumători va continua și în următorii ani.
Ce au de facut instituțiile de reglementare din România pentru ca numărul de fumători să scadă, cu ajutorul vapingului? Iată câteva măsuri inspirate de bunele practici ale unor țări care au reușit să reducă numărul de fumători:
- Promovarea vapingului și comunicarea de către instituțiile de stat a rolului pozitiv pe care vapingul îl poate avea în viața fumătorilor. Public Health England, agenție-cheie de sănătate a statului englez, a reiterat în documentul său de strategie în domeniul vapingului lansat în 27 februarie 2019 că vapingul joacă în continuare un rol major în îmbunătățirea sănătății publice. Acesteia i se adaugă instituții precum Ministerul Sănătății din Canada, sau Noua Zeelandă, precum și Haut Conseil de la Sante Publique din Franța, care susțin rolul vapingului ca unealtă de reducere a sevrajului tabagic pentru persoanele care vor să renunțe la fumat.
- Realizarea de campanii de educare a publicului. Marea Britanie, țara care a reușit să reducă prevalența fumatului la 12% în 2020, a permis încă din 2016 doctorilor să recomande țigara electronică ca unealtă de renunțare la fumat si nu a impus o accizare a acestei categorii. Ministerul Sănătății Publice din Anglia a lansat în aprilie 2023 programul ”Swap To Stop” (”Schimbă de pe țigări ca să te oprești„), prin care peste de un milion de fumători din Marea Britanie vor primi un kit care conține o țigară electronică și arome, pentru a renunța la fumat prin trecerea la vapat.
- Luarea de măsuri cât mai stricte pentru interzicerea accesului minorilor la punctul de vânzare al țigărilor electronice. Printre măsurile care pot fi introduse se numără: introducerea de amenzi dure pentru vânzarea către minori, obligarea magazinelor să afișeze noul nivel de amenzi și un tel verde pentru reclamații, implementarea unui sistem de verificare a vârstei la comenzile online (după modelul din Germania), și multe altele.
Iată deci că măsuri concrete pentru reducerea numărului de fumători există. Întrebarea este: se vrea?