Concluziile Eurobarometrului 539 referitoare la consumul de tabac în UE indică faptul că rata fumatului nu numai că nu a scăzut, dar în unele țări, precum România, ea chiar a crescut. Surprinzător pentru multă lume însă, rezultatele sale nu au fost deloc promovate, lansarea Eurobarometrului fiind aproape tăcută sub tăcere, inclusiv în media. Motivul? Unii ”insideri” dau vina pe întâlnirea miniștrilor sănătății care a avut loc cu trei zile înaintea lansării Eurobarometrului, și pe care nu ar fi ajutat-o deloc concluziile acestuia.
Surpriza a venit abia trei zile mai târziu, luni 24 iunie, când au fost publicate concluziile Eurobarometrului 539, referitoare la prevalența fumatului în UE - https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/2995 . Rezultatele sale dovedesc în mare măsură lipsa de eficiență a politicilor de interzicere promovate la întâlniri precum cea din zilele precedente lansării sale. Astfel, la nivel european, fumatul a scăzut de la 25% în 2020 la 24% deci o scădere de numai 1% în 4 ani. Mai mult, scăderea față de 2016 e de doar 3%.
La care vine, evident, întrebarea multora: De ce n-au fost anunțate concluziile unui Eurobarometru atât de focusat pe teme de fumat concomitent sau înainte de întâlnirea unor miniștrii ai sănătății care aveau fix aceeași temă de discuție? Mai ales că nimeni nu crede că concluziile unui studiu anunțat luni nu erau știute deja de vineri. Eurobarometrul, până la urmă, este publicat de Comisia Europeană. Răspunsul, din păcate, poate fi doar unul singur: anunțul Eurobarometrului 539, precum și concluziile sale, a fost împins la câteva zile după întâlnirea miniștrilor, tocmai pentru a nu contrazice concluziile sale. Iar faptul că rezultatele nu au fost anunțate nici pe conturile de social media ale DG Sante, departamentul de sănătate al Comisiei Europene, nici pe cele al Eurobarometrului, validează această ipoteză.
De ce s-a întâmplat acest lucru? Este oare ceva malefic la mijloc? Greu de zis. Mai degrabă, este o lecție practică despre cum sunt organizate instituțiile politice în Uniunea Europeană. Comisia Europeană, fiind ”guvernul” Uniunii, cu mulți funcționari care rămân de la un mandat la altul, are o ”inerție în politici” foarte mare. Iată că deși în ultima perioadă au apărut foarte multe studii care demonstrează potențialul de harm-reduction al țigărilor electronice, se insistă în continuare pe limitarea severă a accesului la acestea, inclusiv prin măsuri precum interzicerea aromelor. Parlamentul European, schimbându-se tot la 4 ani, e mai dinamic, mult mai conectat cu votanții, și e mai sensibil la subiecte care îi pot ajuta pe aceștia. Nu degeaba, Parlamentul European e cel care a adoptat în 13 decembrie 2023 ”Raportul privind bolile netransmisibile”-NCD (Report on Non-Communicable Diseases), care afirmă că „țigările electronice ar putea permite unor fumători să se lase progresiv de fumat”.
Ce de făcut? ”Rezistența instituțională” a Comisiei Europene a ajuns să fie menținută prin manevre tot mai ciudate. În cazul Eurobarometrului, s-a ajuns chiar la ignorarea realităților științifice. Depinde foarte mult de Parlamentul European, de guvernele naționale și de ce nu, de mass-media, să solicite luarea în considerare a studiilor și sondajelor realizate, culmea, tot de instituțiile europene.
Pe termen lung, aceste diferențe de tratare a subiectului țigărilor electronice vor trebui rezolvate, și adoptate acele politici care să le ofere opțiunea produselor alternative cu nicotină adulților care vor să renunțe la fumat. Să sperăm că Uniunea Europeană va reuși să nu piardă una dintre caracteristicile sale de bază: politici și reglementări bazate îndeosebi pe date științifice, și nu doar pe manevre politice. Altfel, actuala strategie ”Europe's Beating Cancer Plan” a Uniunii Europene, care și-a propus reducerea numărului de fumători la 5% până în 2040, va fi foarte greu de realizat.